BINECUVÂNTARE ȘI FRÂNGERE

„A luat un chip de rob…” (Filipeni 2:7)

Ierusalimul era înconjurat de ziduri; una dintre căile de acces în interiorul cetății era prin Poarta Văii. Când Neemia a reconstruit zidurile, citim: „au dres poarta văii” (Neemia 3:13). În viața creștină, au loc atât „experiențe pe vârf de munte”, cât și „experiențe prin vale.” Să ne uităm la un alt verset bine-cunoscut: „cei ce se încred în Domnul își înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă și nu obosesc, umblă, și nu ostenesc.” (Isaia 40:31). Și când nu ai puterea să faci nimic din toate acestea, Pavel spune: „De aceea… să rămâneți în picioare” (Efeseni 6:13). Există perioade în viața ta când vei trece prin astfel de experiențe, și tu trebuie să le accepți. Biblia spune că Domnul Isus „a luat chip de rob… De aceea și Dumnezeu L-a înălțat nespus de mult…” (Filip. 2:7-9). Luca scrie că Domnul Isus „a luat pâinea; și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o, și le-a dat-o…” (Luca 24:30). Binecuvântare și frângere – acesta rămâne în continuare tiparul lui Dumnezeu. De ce? Ca să faci față binecuvântării Lui și să rămâi smerit. Ești pe un drum greșit atunci când ești mai preocupat de propria ta imagine, decât de nevoia ta de Dumnezeu. De aceea Dumnezeu te lasă să treci prin situații care te aduc într-o totală dependență de El. Trebuie să fii pus deoparte, binecuvântat și frânt înainte de a fi dăruit în slujirea altora. Pe drumul spre Împărăția lui Dumnezeu, ai parte de amândouă!