IERTAREA AUTENTICĂ - 6

"Grâbiti-va de vă suiţi la tatăl meu şi spuneţl-l: "Aşa a vorbit fiul tău losif..." Geneza, 45:9
fi vei proteja de cea mai mare temere a lor! Nu numai că losif şi-a iertat fraţii, ci le-a şi anticipat cel mai mare coşmar - întoarcerea ia tată! lor şi mărturisirea lucrurilor pe care i le-au făcut în urmă cu 22 de ani. însă el era cu un pas înaintea lor; le spune ce să rostească şi ce nu, în faţa tatălui lor! losif ştia că practicarea realei iertări nu presupune distrugerea altora! Poate spui: "Eu cred că fraţii lui ar fi trebuit constrânşi să-şi mărturisească faptele în faţa tatălui lor." Chiar aşa? Nu s-ar fi zbuciumat bietul om cu o problemă şi mai mare? Cu regretul anilor pierduţi fără losif? Ca să nu mai vorbim despre sentimentele sale de amărăciune faţă de ceilalţi fii ai săi. losif a fost înţelept, iar acest lucru i-a făcut pe fraţii săi să-l respecte şi mai mult. E o diferenţă între mărturisire şi "debarasare"! Au fost frânte inimi şi afectate ireparabil vieţi, pentru că cineva a cău¬tat uşurarea prin debarasarea detaliilor vinovăţiei pe umerii unei persoane care n-a putut face faţă! Uneori mărturisirea este "ruta" recomandată, însă numai după sfătuirea în prealabil cu un con¬silier sau sfătuitor spiritual, la aminte: După ce David a păcătuit cu Batşeba, a scris: "împotriva Ta, numai împotriva Ta, am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta..." (Psalmul, 51:4). Când ştii că Dumnezeu cunoaşte totul cu privire la păcatul tău, şi cu toate acestea promite să păstreze secretul, ar trebui a) ca recunoştinţa ta să crească exponenţial; b) să te determine să-ţi ţii gura închisă; c) să te determine să refuzi să laşi păcatele sau eşecurile altora să îi împovăreze.