Prigonirea

"Ferice de cei prigoniti din pricina neprihanirii, caci a lor este Imparatia cerurilor!" (Matei 5,10)

Isus nu a spus niciodata ca viata celor neprihaniti nu va avea si necazuri si incercari. Prin viata sa de devotiune fata de Dumnezeu, crestinul reprezinta o permanenta mustrare pentru cel pacatos. O astfel de oglinda descopera clar defectele pacatosului.
De-a lungul veacurilor, persecutia a luat mai multe forme, dar principiul ei caracteristic era ura celor nelegiuiti impotriva acelora care asculta de Dumnezeul cerurilor.
"Bucurati-va si veseliti-va, pentru ca rasplata voastra este mare in ceruri" (Matei 5,12). Prigonirea ar trebui sa-l bucure pe crestin, pentru ca ea arata ca el este un urmas al lui Hristos. Indiferent de natura ispitei sau a incercarii, suferinta zideste caracterul. Pentru a deveni bijuterie, piatra pretioasa trebuie sa fie mai intai stransa si taiata la strung, apoi polizata. Incercarile reprezinta uneltele lui Dumnezeu pentru cizelarea noastra. Bucurati-va, pentru ca nu suferiti in puterile voastre. El a spus: "Harul Meu iti este de ajuns; caci puterea Mea in slabiciune este facuta desavarsita" (2 Corinteni 12,9).
Aceia care isi pun increderea in Domnul stiu ca El sta la dreapta lor si ca nu ii va parasi niciodata. Incercarea lor poate sa fie teribila, dar "noi stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, si anume, spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau" (Romani 8,28).
Sacrificiul poate fi mare, dar rasplata este infinit mai mare. "Iata, Eu vin curand; si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa fapta lui" (Apocalipsa 22,12).
Iacov 1,2-4 ne indeamna sa fim bucurosi, pentru ca incercarea ne pune la proba credinta. Credinta lucreaza rabdare, si asteptarea Domnului dezvolta incredere. Hristos i-a avertizat pe ucenicii Sai ca nu vor avea o viata lipsita de griji, "dar cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit" (Matei 10,22). Dificultatile s-ar putea sa-i determine pe unii sa renunte la credinta, pentru ca li se pare ca pretul care trebuie platit este prea mare, "si Dumnezeu care este credincios, nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterile voastre; ci, impreuna cu ispita, a pregatit si mijlocul sa iesiti din ea, ca s-o puteti rabda" (1 Corinteni 10,13). Fiecare urmas al lui Hristos trebuie sa-si ia singur crucea si sa-L urmeze.