Un tarm indepartat

"El S-a sculat, a certat vantul si a zis marii: `Taci! Fara gura!` Vantul a stat, si s-a facut o liniste mare." (Marcu 4,39)

Isus simtea nevoia sa scape de imbulzeala multimii, care nu-I lasa nici o clipa de ragaz. Zi dupa zi lucrase pentru ei, de abia luandu-Si timp pentru masa sau odihna. Criticile rautacioase si rastalmacirile, cu care fariseii Il urmareau continuu, faceau ca lucrarea Lui sa fie cu atat mai grea si mai obositoare; acum, sfarsitul zilei L-a gasit atat de obosit, incat S-a hotarat sa caute adapost intr-un loc retras, dincolo de lac. Dand drumul multimilor, Isus si ucenicii Sai au plecat, dar, refuzand sa se imprastie, oamenii s-au urcat in barci ca sa-L urmeze de partea cealalta a lacului. Isus S-a culcat pe puntea de la carma si, sub leganarea usoara a valurilor, in curand a adormit. Marea Galileii masoara 13 mile in lungime si 7 mile in latime, acolo unde are cea mai mare deschidere. Inconjurata de munti, ea este asezata intr-o albie, intr-o scobitura care formeaza valea ingusta a Iordanului. Batand peste munti si suierand printre canioanele stancoase, vantul poate atinge aici viteze uimitoare, inainte de a se repezi in vartejuri deasupra lacului.
Valurile se aruncau cu indrazneala asupra barcii ucenicilor si amenintau sa o inghita. Pescarii acestia isi petrecusera viata pe lac si isi condusesera barca in siguranta printre multe furtuni; de asta data insa, taria si priceperea lor nu a ajutat la nimic. Barca s-a umplut cu apa si, in disperarea momentului, dandu-si seama ca erau gata sa se scufunde, ucenicii au uitat ca Isus era cu ei. Absorbiti de incercarile de a se salva singuri, Il uitasera pe Acela care avea putere sa-i salveze pe toti. O alta stralucire a fulgerelor si ei L-au vazut pe Isus, dormind linistit si netulburat, langa carma. "Doamne, scapa-ne ca pierim!" (Matei 8,25), au exclamat ei. Isus S-a trezit. Niciodata nu a rostit un suflet strigatul acesta, fara sa fie luat in seama. In timp ce ucenicii inalta vaslele pentru a face o ultima fortare, Isus Se ridica. El sta in picioare in mijlocul ucenicilor, in timp ce furtuna urla, valurile se sfarama peste ei, iar fulgerul Ii lumineaza fata. Isi ridica mana, atat de des folosita in fapte de mila, si spune marii infuriate: "Taci! Fii linistita!