Pacea Evangheliei

Pacea Evangheliie îl întăreşte şi înviorează pe creştin

Această pace îl face pe creştin suficient de puternic pentru a putea lupta împotriva păcatului şi a lui Satan.

Când gustă numai puţin din această miere, omul sfânt este înviorat, dar ce prăpăd face el printre duşmanii spirituali după ce a avut o masă îmbelşugată! El poate merge în luptă ca un uriaş întărit de vin: nimeni nu-i poate sta împotrivă!

De asemeni, pacea îl întăreşte pe creştin pentru a putea lucra.

De exemplu, Pavel îşi amintea de îndurarea şi dragostea lui Dumnezeu strălucind în ninima lui până când râvna Evangheliei l-a inundat mai presus de fraţii lui. Aceeaşi pace l-a determinat pe David să se roage fierbinte pentru a bea din nou din acest vin care fusese ascuns de el atâta vreme:

'Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă! Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă şi păcătoşii se vor întoarce la Tine'

Principalul motiv pentru care el cerea PACEA nu era dorinţa aprinsă după gustul plăcut al acestui vin - el dorea putere pentru a face lucrarea lui Dumnezeu.

Te-aş sfătui să priveşti cu mare atenţie şi să vezi ce a făcut pacea în propria ta viaţă:

Eşti mândru sau smerit datorită ei?

Umbli tu potrivit Evangheliei?

Unde te afli în slujire?

Te bucuri de comunicarea cu Dumnezeu sau te simţi formal şi lipsit de viaţă?

Într-un cuvânt, poţi demonstra că pacea şi harul cresc în duhul tău? Sau una se micşorează deoarece tu pretinzi că o ai pe cealaltă?

Prin aceasta, tu poţi cunoaşte dacă pacea ta provine de la Domnul păcii sau de la falsificatorii ei, de la Dumnezeu sau de la tatăl minciunii.

Pacea Evangheliei mângâie sufletul

Pacea Evangheliei întăreşte sufletul când el nu are o altă mângâiere.

Ea este o bautură complexă şi nu mai are nevoie de alte ingrediente. În acelaşi mod, devotamentul lui David îl alegea numai pe Dumnezeu:

'Pe cine altul am eu în afară de Tine? Şi pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine'

Dacă David Îl avea pe Dumnezeu -dragostea şi bunăvoinţa Lui- el avea totul. Astfel, pacea creştinului îi achită cele mai mari dividente de bucurie atunci când plăcerile exterioare nu aduc altceva decât necaz.

'Dar David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui'

... tu ştii când s-a întâmplat aceasta... Dacă pacea lui David nu ar fi fost verificată, lui i-ar fi fost greu să se gândească la Dumnezeu în mijlocul necazurilor sale.

'Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta şi nu li se întâmplă nici o nenorocire'

( Iată deci diferenţa între pacea omului sfânt şi cea a unui om firesc şi a unui făţărnic.)