Rugăciunea nu este un șir de cuvinte

Atunci când ești la locul tău în Hristos, tu ești deja o rugăciune.

Rugăciunea este conexiune și unificare, și atunci când tu ești acolo unde trebuie și te vrea Dumnezeu Tatăl să fii, în Hristos, tu ești conexiune și unificare. Ești din trupul Lui, și oricine se racordează la tine se va racorda la Dumnezeu. Cuvintele tale vor exprima voia Lui Dumnezeu, lumina ta va veni de la El.

„- Vezi munţii ăştia din jur? – mă întrebă el. Ei nu se roagă; ei sunt deja o rugăciune a lui Dumnezeu. Sunt astfel deoarece şi-au găsit locul în lume şi rămân în locul acesta.” (La râul Piedra am șezut și-am plâns – Paulo Coelho)

Stabilirea conexiunii înseamnă capăt de drum. Nu mai cauți nimic, ci te stabilești în ce este, în ce ai găsit. Este inutil, dacă ai stabilit o conexiune, să cauți în continuare să o stabilești. Tu ești deja acolo unde trebuie să fii. De ce ai căuta în continuare? De aceea, rugăciunea adevărată și profundă este aceea în care te simți stabilit în Dumnezeu. Adeseori nici nu mai simți nevoia să spui nimic. Este tăcerea regăsirii, întâlnirii și ințelegerea faptului ca ești înțeles și acceptat. Cuvintele tale acum sunt inutile.

Ceea ce numim noi rugăciune este de fapt o inșiruire de cuvinte, gesturi pe care le facem din tensiune. Tensiunea căutării, a dorinței găsirii unui răspuns sau a stării de liniște. Dar aceea nu este rugăciune, este bolboroseală. Rugăciunea înseamnă să-ți lași problemele si nelămuririle deoparte și să fii în brațele Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt. Acolo, în Treime, tăcând și bucurându-te de ființare.

Desigur că până la această formă de rugăciune este lupta cea mai grea. Suntem încărcați de atâtea griji și tensiuni cotidiene pe care nu avem cui să i le dăm spre rezolvare, și de aceea a ne vărsa amarul în fața Cerului este un gest eliberator. Dar numai dacă este însoțit de credință. De încrederea în faptul că, înțeles sau neînțeles, Dumnezeu are căile Sale de rezolvare a oricărei situații în care ne aflăm.

Și aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuși îngrijește de voi.

De aceea, în rugăciunea profundă pășești doar atunci când ești convins de faptul că problemele tale sunt pe cale de rezolvare, liniștindu-te în Hristos.

Nu vă îngrijorați de nimic; ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Si pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus.

Vizioneaza si acest videoclip: aici.