Un aer de toamnă târzie

Un aer de toamnă târzie
Cu foşnet de frunze uscate,
Colindă de jos din câmpie.
Prin sate şi dealuri înalte...

Se tânguie vântul alene
Luând după el frunze moarte
Trecând printre flori, crizanteme...
Le scutură petalele toate...

Se mai opreşte puțin după un gard
Cu ostrețe fine din bradul înalt
Şi apoi, pornind cu avânt,
Rupe câte-o ostreață mergând.

Suflă şi urlă vântul necredinței
Smulgând de pe noi haina umilinței
Împingând pe unii iar în păcat
De unde ne-a scos şi Hristos ne-a spălat.

Suflă şi azi vântul între noi
Rupându-ne roada, lăsându-ne goi
Şi frunza credinței se spulberă-n vânt
Şi noi ne întoarcem spre lume cu avânt.

Lăsăm firea-n voie să se simtă bine
Căci n-am răstignit-o pe cruce în cuie
Crezând că aşa e credința în vremea de apoi
Şi multe, multe capre sunt azi pintre noi...

Izbeşte şi azi vântul în gard, în cei sfinți,
Ce îşi apără turma păşunând-o cu drag
Dar când e lovit de necazuri şi suferinți
Se rupe ca ostreață ce-i pusă în gard.

Şi apoi, prin ruptura ce vântul o face,
Aruncă-n staul frunzele moarte
Ce nu-s bune de hrană nici cum
Că-s adunate de afară, din praf, de pe drum.

Si uite aşa intră unii cu învățături deşarte
Cine le primeşte rămâne în moarte
De aceia să băgăm bine de seamă
Căci Domnul ne împarte la toți astăzi hrană.

Mâncând azi din mana Cuvântului Sfânt
Vom putea sta treji chiar şi prin vânt
Şi întărindu-ne cu apa vie ce curge de sus
Vom putea sta în picioare aşteptând pe Isus.

Oricare ai fi, bagă bine de seamă,
Ca nu cumva, să sufle vântul şi-n goană
Să-ți ia roadele tale ca frunzele-n vânt...
Ci mai degrabă, ia-ți armura Duhului Sfânt.

Îmbracăte-n putere şi-n tărie
Citind zilnic Cunântul Sfânt
Căci Cel ce e veşnic curând o să vie
Să-i ia pe ai Săi de pe pământ.

Lăsați moda lumii şi lucrurile deşarte
Ce nu v-aduc decât dureri şi chiar moarte;
Umblați în smerenie, umiliți de pe pământ
Căci numai acei vor intra acolo în cerul sfânt.

Puțin ne va mai bate aicea jos vântul
Şi toate vor trece ca o singură zi...
Iar cei ce şi-au păstrat aicea legământul,
Vor fi cu Domnul slavei sus în veşnicii.

Amin.